Simplu

    Sunt un om simplu,un om visator,un om cald,caruia nu-i place sa isi strige iubirea in gura mare,care isi recunoaste greselile si infrangerile,cu demnitate si curaj,un om care nu se teme de judecatile lumii.
    Sunt un om care iubeste oamenii,care le intelege ratacirile si care nu uita ca a avut si el propriile rartaciri.....Un om care respecta alegerile celorlalti ,oricata durere i-ar aduce si care nu judeca oameni dupa prejudecati proprii...
    Sunt doar un om care a uitat ,de multe ori ,cine este si cine vrea sa devina ,dar pe care iubirea l-a facut sa se ragaseasca mereu,drumul catre sine.
    Sunt un om care iarta fara a astepta sa i se ceara iertare,care acorda inca o sansa si inca una,crezand in reabilitare,un om capabil sa uite ori ce rau,daca i se ofera putina iubire..
    Sunt un om care se indragosteste nebuneste si fulgerator ,care nu-i uita si nu-i uraste pe acea pe care ia iubit candva...Sunt un om imprevizibil de multe ori ,un om care a spus "pleaca",atunci cand ar fi trebuit sa spuna "ramai",un om care a plecat atunci cand ar fi vrut sa ramana ,un om care ar fi vrut sa plece ,atunci cand a ramas.

Neliniste.

Simţeam disperarea din ochii lui,arată ca un bărbat îndrăgostit care nu suferise niciodată ,nu reuşea sa priceapă enormitatea celor întîmplate. Faptul ca ascunsese totul în captivitate mult mai mult ca povestea în sine.Prima oară i se paru o aventura,dar acum vede totul altfel ,totul e clar .
Era curios la început si se arunca intr-o aventura ,laşitatea din el dorea ca lucrurile sa redevina  asa cum erau înainte, i se umple capul cu mîzgă si confuzie,înainte ca inima lui sa decidă sa se implice.Nu anticipase temerile ingrozitoare pe care raspunsurile i le va  dezvalui.
Emoţiile i s-au inaltat asemenea unui talaz si le-a eliberat ca pe un vaiet prelung.
I-am luat mana si i-am zambit ,cu toate ca ochii îmi erau scaldati în lacrimi.

Incomprehensible words.

 Îmi trebuie o mare putere petru a-ti suporta si întelege vidul interior.
Sunt momente în care cred ca eu te cunosc cel mai bine ,dar si momente în care .....mă laşi într-un amalgan de cuvinte fără răspuns.
 Mintea nu stie cum sa se pozitioneze in aceasta dinamica alunecoasa si de cele mai multe ori capituleaza, nemaintelegand nimic.Vi si pleci lasandu-ma intr-o dilema,Iti plac jocurile de cuvinte si le arunci ca pe un pazal.
 Si toate acestea sint doar o parte a unui intreg sir de schimbari atent coordonate ,trezindu-mi o criza emotionala si tresarind la fiecare mutare de joc.
Incet ma adaptez reactilor ce le primesc de la tine, si-am inceput sa inteleg ca sunt lucruri pe care le faci si lucruri pe care nu le poti face in ceea ce ma priveste.
 Sentimente amortite…minciuni…drum de intoarcere surpat in spatele nostru si din nou durere…vise…iluzii…sperante…himere…intamplari neintamplate…vorbe grele…cuvinte scrise…dezamagire…

Un pahar de vin…poate doua…eu…tu si un singur univers … pasi desincronizati….carari stinghere pentru fiecare…toamna…condamnare…dor…prietenie…sirag…destramare.

Empty

Prima data i-am dat jos timiditatea, emotiile si iluziile.
A urmat naivitatea, pe care i-am sfasiat-o cu dintii.
Orgoliul i l-am calcat in picioare, ma plictisea ingrozitor.
Cu o mana ii mangaiam pervers demnitatea, iar cu cealalta ii rupeam naturaletea.
Nu-mi venea sa cread cat de gros putea fi ea imbracata.
A inceput sa se agite: i-am aruncat pe jos zambetele, siguranta, caldura, inocenta si puterea.
M-am oprit. Am privit-o banuitor. Stiam ca ascunde ceva.
In timp ce-i dadeam jos haina personalitatii, am uitat sa-i umblu in buzunare.
Intr-unul am gasit ironia, umorul, visele si amintirile, iar in celalalt i-am descoperit frica, frustrarile, nervii, lacrimile si ura.
Am lasat-o goala in mijlocul camerei si am vrut sa plec. Ea m-a prins de mana:

- Ai uitat ceva.
- Stiu. Nu-l vreau, n-am ce face cu el.
- Te rog...e prafuit, vechi, obosit si murdar, insa trebuie sa-l iei.

I-am impins mana la o parte, zambind ironic, iar ea m-a plesnit cu sufletul peste fata.
- Daca tu nu-l vrei, atunci nu-l vreau nici eu.
Am cazut la picioarele ei, uitandu-ma mirat la bietul suflet ce se zvarcolea pe jos.

Barbatul si femeia - de Victor Hugo

Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a facut pentru barbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exalta, altarul sfinteste.
Barbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primeste lumina, inima primeste iubire. Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.
Barbatul este puternic prin ratiune, femeia este invincibila prin lacrimi.
Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza sufletul.
Barbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.
Barbatul are suprematia, femeia are intuitia.
Suprematia semnifica forta, intuitia reprezinta dreptatea.
Barbatul este un geniu, femeia este un inger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.
Aspiratia barbatului este catre gloria suprema, aspiratia femei este indreptata catre virtutea desavarsita.
Gloria face totul maret, virtutea face totul divin.
Barbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti.
Barbatul gandeste, femeia intuieste.
A gandi inseamna a avea creier superior.
A intui, simtind inseamna a avea in frunte o aureola.
Barbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perla care il impodobeste, lacul, poezia care-l lumineaza.
Barbatul este un vultur care zboara, femeia - o privighetoare ce canta.
A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.
Barbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.
Barbatul este plasat acolo unde se sfarseste pamantul, femeia acolo unde incepe cerul.

Dor de tine.

L-am privit cu pasiune si ardoare in ochii frumosi .A trebuit sa incepem o discutie ca sa putem ajunge la ceea ce ne doream amandoi.Stand unul langa celalalt ,simtind briza rasuflarilor ,a trebuit sa fac tot eu primul pas:\'\'pasii spre usa\'\',a fost ceea ce i-am spus si l-am privit in ochi.M-am apropiat de el tremurand si ne-am sarutat.In sfarsit incepea ,un inceput plin de tandrete si pasiune.Ne-am sarutat toata ziua si ne-am tinut in brate.Nu vroiam sa mai vina seara ,nu vroiam sa trebuiasca sa plec.Nu vroiam nimic ,decat sa stau langa el ,in bratele care ma mangaiau.Asta era ,trebuia sa plec.
Am plecat ,simtind cum ma invinge.Am ajuns intr-un tarziu acasa.Trebuia sa spun cuiva ,ca altfel innebuneam.Mintea mea era doar la ce facusem.Nu-mi venea sa cred ca am fost in stare sa fac asta.Dar o facusem si ma simteam bine .Mai bine ca oricand.Eram fericita.Asta era tot ce imi mai doream''sa fiu fericita''.
Imbratisarile,atingerile,saruturile lui ma faceau sa nu mai dorm noaptea,dar nici nu vroiam sa pun capat.
Au trecut cateva zile pline de pasiune,pana intr-o seara ,cand aproape sa plec,am crezut de cuviinta ca ar trebui sa raman.Am inventat ceva si am ramas.Am ramas sa-mi calmez nerabdarea si sa gust din dulceata lui.A fost frumos,dar nu era de ajuns.Asa ca in minte mi s-a intrezarit o noapte ,atat doar o noapte cu el si apoi ce va fi urmat nu ma mai interesa.Nu mi-a trebuit prea mult timp sa ma gandesc,si am gasit iesire.Daca ar fi trebuit sa-mi pun o dorinta pentru o viata ,aceea ar fi fost :''sa nu se mai termine noaptea,sa nu mai vina dimineata'',era tot ce imi doream.
O noapte de vis ,un vis din care nu vroiam sa ma mai trezesc.
Tacere imbinata cu pasiune,dorinta si durere in acelasi timp,totul se completa ,totul era perfect,visul meu devenise realitate,o realitate ce lasa de dorit.El insusi era un vis,era tot ul.

Ma purta pe cele mai inalte culmi ale pasiunii,pe care nimeni nu le va cunoste pana nu va ajunge la ele.Nu se pot descrie,nu se pot povesti.Totul consta in sentiment.
Oare ce se intampla?De ce mi se intampla tocmai mie?Tot fara raspuns raman,oricat de mult m-as intreba.Poate asa e scris in cartea vietii ,in legea firii:''ca eu sa nu pot trai fara aceste vise,fara sa iubesc,fara ca intotdeauna sa fiu ranita''.Da, e prea devreme sa cred asta,dar va veni si vremea cand va trebui sa plang,sa renunt.

Octombrie

A trecut un un an ,cu trăiri si sentimente ,un an în care am iubit ,am suferit .
După luni întregi ......revi in acelaşi anotimp...toamna , cu miros de frunze uscate ce mi invelesc trupul ,cu ploi ce-mi curată chipul ,tunete si fulgere ce mă vor readuce la viaţa.