Rosteai încet si lent fiecare cuvînt tăios ce-mi spinteca sentimentele facandu-le bucăţi .Nu are rost
sa-mi imaginez vise ce nu se pot realiza .
sa-mi imaginez vise ce nu se pot realiza .
De fiecare data mă insel singura sperînd ca va fi mai bine ,de fiecare data vi si pleci cum şti tu sa faci.
Ce rost are chinul ,ce rost are minciună ?
Cad pradă unei iubiri amagitoare sufocante.Nu cred ca-mi voi putea găsi liniştea pană nu voi lua atitudine,pana nu voi schimba ceva.
Va trebui sa te uit,sa-mi şterg tot din minte, sa rup orice legătura .
Mă voi vindeca de tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu